Tenisul iubit de mine a disparut…

…asa gandeste Andreea , cel mai adevarat fan al lui Roger

 Tenisul stiut de mine, tenisul care imi place si pe care il iubesc a disparut. Cu tot cu magie, cu tot cu plutire, cu sentimente, emotii, duiosie, mangaiere, atingeri fine, cu tot cu enigma lui nedescifrata inca de nimeni si totodata cu toate tentativele specialistilor de a-l face inteles tuturor.

Tenisul iubit de mine nu se mai joaca in alta galaxie ca pana acum, a coborat printre muritorii de rand, acolo de unde si-a inceput calatoria acum 15 ani. Pentru ca – nu-i asa – toti ne intoarcem la un moment dat de unde am plecat.

Tenisul iubit de mine si-a pierdut stralucirea, si-a pierdut farmecul, misterul, frumusetea, nu pentru ca eu nu l-as mai percepe asa, ci pentru ca cel care il producea nu mai crede asta.

Tenisul iubit de mine se juca de placere, din dragoste, din pasiune, acum se joaca doar din inertie, din obligatie si pragmatism. Eu nu m-am indragostit de o inertie obligatorie si pragmatica, eu m-am indragostit de cel mai frumos lucru de pe aceasta planeta, m-am indragostit de o opera de arta, de o creatie magnifica a lui Dumnezeu, care stiu ca va dura peste ani si ani si pe care nimic si nimeni nu o va distruge.

Tenisul iubit de mine nu este calauzit de forta, putere, scrasnete, icnete, tricouri rupte si pumni in piept, tenisul iubit de mine este bland, tandru, clasic, artistic, entuziast, placut de urmarit.

Tenisul iubit de mine risca sa se transforme din pasiune si placere in ceva banal, la indemana oricui.

Dupa ce atatia ani am fost martora acestui tenis minunat, perfect, inexplicabil  pentru multi, dupa ce atatia ani m-am invatat cu eleganta, stilul, clasa, bucuria, linistea, calmul, modestia, serenitatea, dansul, poezia, ma intreb ce ar trebui sa fac acum sa schimb perfectiunea pe banalitate? Sau mai bine zis: Ar trebui sa fac acest schimb? Ca sa merg inainte? Sau ca sa ma intorc acum 15 ani?

Tenisul iubit de  mine asa a inceput, putin banal, obisnuit, absolut normal, pentru ca in timp sa atinga perfectiunea. Am facut impreuna aceasta calatorie, a crescut in ochii mei, am vazut cum se transforma din stea in soare, am fost martora atator momente perfecte, in care as fi vrut sa opresc timpul ca sa mai traiesc clipa inca o data,  am fost martora atator lacrimi de fericire sau de frustrare, am invatat de-a lungul anilor sa nu ma mai uit la cifre, la tabela, la statistici, sa ma uit doar la el, am invatat de-a lungul anilor sa recunosc momentele de cotitura, iar aseara a fost unul dintre ele, am invatat de-a lungul anilor sa-l citesc ca pe o carte deschisa si sa il cunosc mai bine decat ma cunosc pe mine, sa-l simt de la intrarea pe teren in ce dispozitie este, am fost atatia ani doar eu si el, tenisul meu iubit jucat de cel mai iubit jucator.

Am fost atatia ani doar eu si Universul meu, eu, un muritor de rand si el, un Univers intr-un singur om, sau un om al intregului Univers. Ce altceva mi-as mai putea dori?

Pentru mine, nimic, simt ca mi-am atins toate obiectivele in acesti ani, sustinandu-l, iubindu-l, as putea sa mor maine si as muri impacata. Pentru el, doar sa-si pastreze sanatatea si pasiunea, bunatatea si bucuria, dragostea pentru toti din jurul lui, indiferent de ce va fi in viitor. Atat si nimic mai mult

Tenisul iubit de mine a disparut. Si odata cu el am sa dispar si eu pentru ca stiu ca va fi un etalon pentru tot ce voi iubi de acum inainte, voi face mereu comparatie si stiu ca nimic nu-l va putea egala vreodata in timpul vietii mele.

Odata cu el am sa dispar si eu pentru ca simt ca nu ma mai pot implica pentru nimeni asa cum am facut-o pentru el, pentru ca mi-am pus toata energia, pasiunea, patima, emotiile, sentimentele in slujba lui, iar in  ziua in care ii voi spune adio le voi inchide de tot ca pe un robinet.

Din acea zi vom reveni amandoi la ce eram acum 15 ani, eu la existenta mea banala, iar el, la stralucirea stelei care doar pentru mine va fi in continuare soarele meu.

Tenisul iubit de mine a disparut
Si odata cu el am sa dispar si eu

Acestea au fost gandurile Andreei referitoare la ultimul meci jucat de Roger Federer, cel pierdut in fata lui Tommy Robredo.Daca Roger gaseste ca este momentul sa se retraga, vom pierde si noi un fan al lui cum rar se poate gasi, dar mai ales un veritabil editor de mare simtire…

 

Comments

comments