Olanda – Romania 2-0, dupa prima zi, in Davis Cup

Am asteptat cu real interes meciul echipei a doua a Romaniei, disputat impotriva Olandei, la Amsterdam.

Daca ar fi sa ma iau dupa un federal, aceasta echipa, va deveni cea titulara, fiindca pe protestatari, adica jucatorii pe care i-a folosit Andrei Pavel in meciurile cu Argentina si Cehia, nu-i vom mai vedea, ei vor fi suspendati pe viata…

Sa nu ne amestecam in razboaiele interne legate de componenta echipei si a staff-ului tehnic, ci sa comentam impreuna ceeace am vazut, ce am sperat sa vedem, ce intuim ca se va petrece si mai ales, ce vom face in urmatorii ani.

Am vazut o echipa realmente noua dar destul de timida, am sperat sa-i vedem pe ai nostri luptand pentru fiecare punct si spre bucuria noastra in marea majoritate a timpului asa s-au petrecut meciurile. Probabil ca atata timp cat la carma Federatiei se va afla Dna Ruxandra Dragomir, ceilalti jucatori nu vor mai fi convocati, iar viitorul imediat suna rau, dar cel mai indepartat ar putea avea sanse, dar nu sa mai intre in grupa de elita ci doar pe …aproape.

Fostul mare jucator al Olandei, actualul antrenor Jan Siemerink (care cu vreo 10 ani in urma, impreuna cu Sluiter juca semifinala contra Frantei) a desemnat sa joace pe senatorul de drept Robin Haase (locul53) si pe Thomas Schoorel (132), iar Ciprian Porumb a ales pe Alexandru Luncanu (443) si pe Andrei Daescu (680).

Doar citind pozitiile jucatorilor, sansele noastre erau pur teoretice si nici macar atat, dar tinerii nostri reprezentanti s-au batut cu armele pe care le au in bagajul lor de lovituri si procedee tehnice, atat cat au putut. Cam atat era de facut, fiindca sa mai castigam macar un set, era destul de greu.

Primul a intrat pe teren Alex Luncanu, care reuseste abea in al patrulea ghem sa castige, scapand de trac, aratand ca stie sa serveasca bine (2 asi), atacand si la fileu, alergand in urma unui slice, dar si gresind doua reveruri, cam rigide, repezite. Adversaul sau, Schoorel este un jucator de 203 cm, care a servit tot meciul napraznic (peste 200 km/h), si nu si-a facut probleme pe ghemurile sale.

La 4-1 pentru olandez, Alex mai pierde o data serviciul sau, dar macar a atacat cand a avut ocazia si nu era depasit de viteza de joc.Adversarul avea un forehand foarte rapid, bine directionat, chiar daca amadoi erau stangaci…

Setul al doilea a cam semanat cu primul si tot 3-0 s-a inregistrat, si tot la acest scor Alex a facut primul ghem, dar de data acesta a fost break, fiindca olandezul a facut si dubla greseala. Luncanu strange scorul, servind foarte bine, mai ales spre corpul adversarului si are bucuria de a ridica banca noastra in picioare. Era 2-3, dar s-a ajuns la 3-4, cand s-a scris momentul psihologic al setului, fiindca Alex a avut doua mingi de break dar a gresit doua retururi si apoi a pierdut ghemul. Alex pierde si al doilea set, care insa a fost mai echilibrat. Setul trei a fost cam pe acelasi calapod, si s-a incheiat la fel ca al doilea

Alexandru Luncanu – Thomas Schoorel 1-6, 3-6, 3-6, dupa un meci in care loviturile de dreapta si serviciul au facut diferenta. Alex are meritul de a nu se fi descurajat nici o clipa, jucand cu convingere pana la ultimul punct.

Meciul al doilea a fost mai echilibrat, desi diferenta dintre locurile din clasament ale adversarilor era enorma, si ai fi zis ca meciul se va sfarsi rapid. Numai ca nu a fost asa, fiindca Andrei Daescu, fostul student al Universitatii din Oklahoma, in cadrul careia a progresat enorm, a aratat un tenis foarte modern si adecvat suprafetei pe care s-a jucat ( rapida) si i-a pus suficiente probleme jucatorului olandez. Scorul cu care a pierdut Andrei Daescu, 3-6, 3-6, 4-6, este usor mincinos fiindca meciul a avut aspectul de echilibru, asul olandez desprinzandu-se doar catre finaluri, dar suferind vizibil la atacurile frecvente ale romanului la fileu. Abordand stilul american de atac, cu multa incredere, Andrei a servit bine, a fost mai mereu in fata la fileu, s-a batut de la egal cu Haase. Olandezul chiar a fost surprins de tupeul tanarului din fata sa care are clasament 680, dar care abea acum s-a pus pe treaba, terminand studiile si apucandu-se serios de tenis. Timpul nu-i pierdut, el joaca si dublu mult si se vede ca poate progresa rapid.A fost o reala surpriza sa-l vedem jucand, si mentalitatea sa insuflata de John Roddik si de antrenorul dintaii din SUA, Silviu Tanasoiu, fac din tanarul Daescu un jucator pe care ne vom putea baza.

Meciul de dublu il vom aborda cu perechea Florin Mergea – Andrei Daescu, invingatori deja in trei concursuri futures, care au avut darul sa-i apropie, sa se cunoasca si sa se potriveasca. Sunt sigur ca ei vor crea destule probleme olandezilor.

Comments

comments