Dupa ce am trait alaturi de lumea sahului cam 15 ani, lume speciala, pe care am reusit cu greu dar apoi deplin sa o cunosc, societate deosebita si rafinata, profunda si totusi palpabila, iata ca un simplu gest pe care l-am vazut astazi pe un teren de tenis m-a trezit la o realitate, alta decat o stiam sau credeam ca o stiu…
Dupa peste 60 de ani de tenis, de la initiere, joc de copil si apoi de junior, de la statutul de amator cu destule reusite si pana la arbitru sau scorer de Davis Cup la acela de editor la un site citit de sute de mii de impatimiti ai tenisului, am realizat ca lumea cea adevarata a sportului alb este simpla, si se potriveste putinor jucatori si jucatoare, a unor persoane care traiesc clipa, culeg instant savoarea bucuriei si a izbanzii, fara a pune inainte egoul nesatul si performanta care aduce notorietate, fara gloria mediatizata ci aceea care procura cel mai pur sentiment de bucurie.
Andreea Mitu, pe care o cunosc de mult si nu am incetat sa o admir intai ca om si abea apoi ca performera la Roland Garos, m-a trezit la o realitate corecta, la a inceta sa o cataloghez ca prea dornica de frumos, ca o permanenta admiratoare a tot ce inseamna feminitate. Lectia de viata pe care mi-a dat-o o pretuiesc, ma inclin si indemn la urmare si din partea altora.
Andreea a jucat si castigat finala de dublu de la Bastad, alaturi de o poloneza de 30 de ani, de la care a avut destule de invatat, chiar daca astazi a fost cea mai buna de pe teren.Gestul sau surprinzator si aproape inconstient din finalul ceremoniei de premiere cand primind o sticla de sampanie s-a trezit desfacand-o, si apoi ca un copil in fata sarbatorii sa nu stie ce sa-i faca, m-a uns la inima.A urmat inevitabilul: agitarea sticlei si stropirea celor din jur, cu autoritatea sufletului sau tanar, copilaresc in acele clipe, pur, nevinovat si atat de ancorat in clipa traita. A fost o revelatie a mai multora cred, care am inteles ca sportul trebuie trait cu seninatate, bucurie si nu cu incrancenare, nici cu numaratul milioanelor si al titlurilor. Astazi Andreea a dat o lectie de firesc si de sinceritate, care m-a miscat adanc si pentru care ii multumesc.Am redevenit si eu macar pentru cateva clipe un adolescent care se bucura de un cadou dorit, de frumusetea vietii, plina de mici bucurii.Andreea a impartasit bucuria ei tuturor celor care au inteles-o…
Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu Login