La Cincinnati, Horia Tecau si Robert Lindstedt au confirmat statutul de supercampioni

Trebuia sa vina odata si odata si castigarea unui trofeu major, macar intr-un turneu de masters, daca de mare slam nu s-a putut inca, in care catigatorii primesc “doar” 1000 de puncte, si iata ca la Cinci, cel mai vechi turneu de tenis de pe teritoriul american, baietii “nostrii”, Horia si Robert au reusit sa castige finala.Este o mare performanta si avansul de puncte pe care il au in acest moment fata de perechea de pe locul 9, ii fac ca siguri participanti la Turneul campionilor de la Londra de la sfarsitul sezonului. 

Vreau sa fiu bine inteles si nu minimalizez meciul din finala, personal consider ca victoria din semifinala in fata fratilor Bryan este mai valoroasa decat victoria in fata indienilor.

Dupa trei infrangeri consecutive, in finala la Wimbledon, in Turneul campionilor si mai ales in semifinala de la Australian Open unde au avut o sansa enorma de victorie, perechea romano-suedeza a reusit ce parea foarte greu de infaptuit, sa-i invinga pe gemenii americani, campioni olimpici.

Scorul cu care au castigat nu mai permite prea multe comentarii fiindca dupa un 7-5 si un 6-7(5), a urmat supertiebreak-ul pe care Horia si Robert l-au castigat de o meniera categorica, cu 10-2.Cred ca a fost o mare descatusare si as fi vrut sa aud strigatele de triumf ale baietilor nostri, cum ne place sa le spunem.Un amic din Suedia mi-a confirmat ca si la ei, Robert si Horia sunt numiti “ai lor” si de ce nu, cei doi alcatuiesc un cuplu excelent, aproape de perfectiune. Sa nu ne ferim de cuvinte mari, la acest nivel la care au ajuns ei, superlativele sunt la ele acasa si trebuie sa-i pretuim cum se cuvine. Rezultatele lor nu sunt intamplatoare si ele acum au confirmat ca cel putin cativa ani ( pana cand Robert este puternic si rapid), ei ne vor mai rasfata cu astfel de victorii. 

M-am aplecat mai mult asupra acestui turneu din doua motive: unul sentimental, fiindca Ohio inseamna dragi meleaguri pentru mine si pentru ca in saptamana premergatoare US Open-ului, ni se arata jucatorii in forma, cei iesiti din forma, multimea de accidentati, abandonuri nedorite si putem sa ne alegem favoritii mai corect decat o fac organizatorii, care iau in calcul un clasament mai vechi.

Cei 17 asi serviti gemenilor Bryan dar si procentele uluitoare de puncte facute pe primul si al doilea serviciu ( mult peste 80%), ii desemnau pe Horia si Robert favoriti la castigarea finalei impotriva indienilor Mahesh Bhupathi si Rohan Bopana, mari campioni si ei, dar deocamdata clasati pe locurile 14 si 15 fata de ai nostri de pe 8 si 9. 

Finala nu a avut prea mult istoric fiindca scorul spune totul : 6-4, 6-4 numarand cu 10 puncte mai mult decat cele ale indienilor (58-48), realizand 3 break-uri din 9 sanse, fata de doar 1 din 2 ale adversarilor. 

Dupa Bucuresti, Hertogenbosh si Bastad acesta a fost al patrulea turneu castigat de perechea romano-suedeza si cu siguranta ca vor incerca sa mai triumfe si in alte dati.

Castigul banesc nu cred ca ii mai intereseaza pe baieti, ce este foarte important sunt salturile in clasamentele de dublu, atat individual cat si pe echipe. Dupa Nestor si Mirnyi, fratii Bryan si fachirul Paes, lumea tenisului mondial i-a asezat pe Horia si Robert. Locurile 6-7 sunt cele mai inalte cote pe care le-au atins cei doi si cum spunea cineva care se pricepe la tenis, Horia are atuul tineretii si s-ar putea sa-l vedem urcand pas cu pas spre un loc pe care doar Ilie Nastase a mai fost, la simplu: lider mondial!!

foto mediafax/ATP

Comments

comments