Frustrarea detronatului sau cum e sa ranesti un sarb

Traim istorie, suntem contemporani cu derularea faptelor de istorie  a tenisului… Tocmai cand Djokovic sarbatorea trecerea a 100 de saptamani de ocupare a fotoliului de lider mondial, iata ca acum nu mai este…

Cateva superficialitati din trecut, neatentii la unele meciuri, evenimente familiale care l-au marcat, si, de ce nu, ambitia urmaritorilor si mai ales a lui Nadal, jocul rezultatelor din ultima vreme si forma exceptionala a lui Nadal tocmai pe hard, l-au facut sa cedeze coroana de drept, ca de fapt, iata ca nu a facut-o…

Sarbul ranit, a devenit o adevarata “fiara” si asa cum nu prea l-am vazut in acest an macar, a tras de el si l-a spulberat dupa unii, l-a umilit dupa altii, dar oricum l-a invins pe cel care l-a detronat, aratand ca tot el este cel mai bun.

Scorul in finala Open China de la Beijing a fost 6-3, 6-4, dar aspectul jocului a fost chiar mai dur decat scorul, fiindca in tot meciul Djokovic si-a castigat ghemul destul de usor, spre deosebire de Nadal care a fost mai mereu in pericol de a ceda ghemul sau. De data asta nu a mai mers sa stranga din dinti si din racheta si sa incerce sa revina in meci ca in partida cu Fognini si cred ca ar fi fost bucuros sa piarda la italian dar sa nu fie “distrus” de sarb, fiindca oricum consecintele ar fi fost aceleasi.

Djokovic a facut breakul decisiv la 1-0, adica imediat ce a avut ocazia, dupa care a castigat 3 ghemuri la zero, risipind orice speranta a spaniolului. De la 3-0 s-a ajuns firesc la 6-3 si s-a vazut furia cu care sarbul a atacat mingile din preajma fileului, dupa ce Nadal abea daca returna… Sarbul incepe perfect si setul al doilea, are un linistitor 2-0 si chiar daca Nadal castiga un prim ghem, vital de altfel, nimeni nu l-a mai salvat de 4-6.

Sa vedem ce ne rezerva ultimele doua marsters-uri, de la Sanghai si Paris fiindca sarbul a aratat o forma de zile mari, iar Nadal a convins doar clasamentul, fiindca jocul a cam suferit…

Comments

comments