O noapte de cosmar pentru toti romanii care au vazut meciul…Pentru unii nefamiliarizati cu clasamente si favorite, ar fi putut crede ca rolurile s-au schimbat, ca romnca a fost locul 52 si americanca nr. 4 mondial.Intradevar, scorul 3-6, 1-6 in fata lui Shelby Rogers ar fi trebuit sa fie invers, si nimeni nu s-ar fi mirat sau suparat. Din pacate au fost 75 de minute groaznice (unii le-au numit horror) si chiar daca Simona a resimtit o jena la genunchiul stang, parca prea slaba a fost prestatia ei. A declarat inainte de meci ca se simte bine, ca vrea sa ajunga cat mai departe in turneu, ca joaca cu mare placere in Australia, doar ca nimic din toate acestea nu au avut acoperire.Poate ca antrenamentele ( a avut o pauza de aproape 2 saptamani) sa fi fost tari si sa fi pricinuit o problema fizica, dar daca piciorul afecta serviciul si dreapta, ce ne facem cu reverul care nu a mers deloc nici el?Simona nu mai poate sa se ascunda dupa scuze, trebuie sa fie sportiva si sa acorde adversarei toate meritele, altfel conferintele sale de presa nu mai au credibilitate, sau poate asa functioneaza ea, se amageste singura. Noi cei de acasa sau de aiurea care o vad jucand astfel raman complet uluiti si evident dezamagiti, fiindca pe un hard care ar trebui sa-i fie favorabil, ea nu a reusit nimic.Cele 4-5 puncte in care am recunoscut-o sunt nimic fata de un meci intreg, fie si de doar 16 ghemuri.Infrangerea cu Siniakova de la Shenzhen cat si cea de la Melbourne se datoreste in special faptului ca loviturile sale au fost mai mereu prea scurte, mingea cadea undeva in zona liniei de serviciu, venind exact in racheta adversarei, care a dat tare fara prea multe invitatii.Shelby nici nu a prea alergat, efortul ei a fost mai mic ca la un antrenament si si-a exersat toate loviturile din spate, crosuri sau lunguri de linie care au pus mereu probleme.Cum a raspuns Simona la astfel de mingi? Nu a prea raspuns fiind destul de greoaie, nu le-a prins, si daca a facut-o s-a expus unor umilinte permanante.In box, antrenorul arunca prosopul ca sa nu-si expuna jucatorul care este depasit permanent, in tenis nici macar coachingul nu este permis la acest nivel, asa ca Darren Cahill a fost un simplu spectator frustrat.Oare munca sa e corecta, duce la progres, sau si el se imbata cu apa rece ca doar e comentator profesionist?
Simona a servit foarte slab (chiar daca a reusit/nimerit doi asi consecutivi) cu directii fara probleme pentru adversara dar mai ales cu viteze de doar 100 km pe ora, ceeace a facut ca retururile sa vina nemiloase, chiar si dupa primul serviciu.
De un timp ea nu mai loveste forehandul plat si rapid, se fereste de greseala si a adoptat o lovitura lift, care ar fi excelenta daca ar cadea langa linia de fund, daca nu, vine exact in racheta celei de dincolo de fileu.Reverul in lung de linie, atat de aplaudat alta data nu mai e lovit dezinvolt, este incercat rar, chiar si atunci cand se impunea.Alergarea a devenit greoaie (oare masa musculara nu e prea mare?), in nici un caz nu mai este cea mai rapida jucatoare din circuit, iar anticipatia este tot mai slaba, nu prea “se prinde” unde va veni mingea si evident ca atunci cand o vede este tarziu. Ce sa mai spun despre loviturile care ii veneau pe corp? Nu mai are sprinteneala care te lasa sa-ti faci loc la lovitura , iar greseala vine automat.Lipsa de initiativa, a fost clara, ea ramanand mereu la 2 m de linia de fund de unde urmarea cu ingrijorare ce se va mai intampla, ne avand deloc intentia de a incomoda adversara cu mingi agresive.Oricat de tare te-ar durea un genunchi, cealalta jumatate a corpului ar trebui sa functioneze si macar sa se vada acest lucru, nu sa ramai pasiva si resemnata ca astazi jocul nu merge.Supara in continuare lipsa de inspiratie, as zice de vedere periferica, dorind sa faca punctul tocmai in directia unde se afla adversara.Drive-urile,alta data atat de spectaculoase, au devenit fricoase, sau date la mana…Ingrijorator, mai ales ca multe puncte au fost rodul greselilor de putin ale americancei… Cu jocul aratat astazi, Simona va alunca in clasament, in urma ei fiind Pliskova, Cibulkova, Muguruza si atentie-Konta, care vin puternic.Desigur ca sanatatea trebuie ameliorata, poate e nevoie de ceva tratamente, dar cred ca marele Willander (unicul jucator din lume care a castigat la AO atat in era de iarba cat si in cea moderna) a declarat in zilele trecute:” mintea ei nu este inca in locul potrivit” si “stabilitatea mentala e ingredientul cel mai important, si aici cred ca e slabiciunea Simonei: e prea emotiva, ii lipseste capacitatea de a ramane sus sapte zile la rand, de a nu pierde controlul in nicio partida, in niciun set, in niciun schimb de mingi. Nu e vorba de forehand, de backhand, de nu stiu ce lovitura, nu sunt slabiciuni in jocul ei, totul se castiga sau se pierde in mintea ei. Pacat… Ma ingrijoreaza faptul Simona ca ar urma sa joace la Sankt Petersburg, unde din 32 de jucatoare jumatate vor fi rusoaice, care si daca se fla in jurul locurilor 100 sunt extrem de periculoase, de avide de succese, despre campioanele lor ce sa mai spunem…
Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu Login