Cand ai meci cu Soarta si o bati la zero!

Asa s-ar putea chema confruntarea cu Soarta potrivnica a unei fetite, care s-a nascut cu malformatii grave la picioare, si medicii au dat verdictul: nu va putea umbla! 

Parintii indurerati, au incercat absolut pe toate caile sa se intervina chirurgical, desi sperantele erau chiar foarte mici, pentru a putea oferi copilei macar o sansa de a putea umbla, de a se juca impreuna cu altii de varsta ei, sa-i ofere o viata cat mai apropiata de cea normala. Pana la varsta de 3 anisori si jumatate, fetita a suferit 3 operatii si dupa ce a stat 18 luni in ghips, a inceput perioada de recuperare, care a fost si mai chinuitoare, fiindca acum  intelegea ce se petrece cu ea, si mai vedea si auzea sburdalnicia altor copii de prin jur.

Pana aici povestea de viata este pur si simplu dramatica, tragica chiar, dar cu un final absolut fantastic: acel copil cu atatea probleme, devine peste doar 9 ani, unul dintre cei mai buni sportivi ai tarii, la un sport atat de solicitant din punct de vedere locomotor, tenisul!

Anii de recuperare, care a constat in gimnastica medicala si inot, au intarit copila in asemenea grad incat nimic pe lumea asta nu mai era imposibil, si in plus ea dorea sa demonstreze ca viata ei o are sub control, ca efortul fizic este subordonat mentalului, ca alti copii de varsta ei si chiar mai marisori nici nu se pot compara cu ea, ca apoi sa arate lumii intregi, adica altor copii din alte tari, cat este de puternica si de ambitioasa. 

A castigat deci un prim set la zero, din meciul ei contra Soartei, ca apoi o a doua incercare sa-i verifice caracterul, posibilitatile fizice, abilitatile motrice si coordonarea absolut unica. Alegand sa mearga la tenis, satula de apa, cineva i-a pus racheta in mana dreapta, fara sa banuiasca nici o secunda ca are in fata o fetita care face toate activitatile de baza cu manuta stanga!? Copila fiind prea mica a tacut, a luat rcheta in mana si incet- incet a inceput sa faca minuni cu ea. Mai apoi, cand ajunge campioana de tenis, poti spune ca a castigat si setul al doilea si tot la zero! Acum acest meci este dat uitarii, si trecutul este inlocuit cu un prezent excelent si cu un viitor minunat.　

Nu stiu daca am reusit sa redau adevarata dimensiune a necazurilor familiei Rosca, luptandu-se pentru copilul lor, uneori cu firave resurse materiale, dar cu credinta ca fiica lor cea draga va deveni asa cum natura i-a facut pe ceilalti copii. Reusita lor este exceptionala, Ionut si Tudorita au facut si imposibilul ca sa-o ajute, iar copilul ii rasplateste acum, si ii iubeste la dimensiuni nebanuite de oamenii obisnuiti.

Pentru ca ne aflam in Saptamana Mare, nu ma pot abtine sa nu le doresc tot binele din lume, sa fie fericiti cu totii, iar Andreea sa ajunga o super jucatoare. 

Andreea-Amalia, la 13 ani abea impliniti, s-a dezvoltat frumos, a ajuns la 170 cm inaltime si este supla, de 49 de kg, dar foarte puternica. Nici nu credeti ca face sute de abdomene pe zi, ajutand-o enorm in joc. Desigur ca acum pregatirea specifica se face mai in joaca, dar cat de curand va fi ca o religie, altfel nu se poate progresa. Isi aminteste foarte bine, de parca ar fi fost ieri, ca prima oara cand a jucat in mod organizat a fost la Tenis Club 2000, iar acum la AS Politehica unde se antreneaza cu profesorul Paul Bozdoc, cel care a crezut in ea inca de la inceput. Isi mai aminteste de un loc III la o Cupa de vara organizata in memoria marelui fost jucator Take Caralulis, iar eu am simtit nevoia sa-i explic cine a fost nea Take.Era acum 5-6 ani si si-a propus atunci sa devina campioana.

Astazi, Andreea se bate de la egal cu fete de 16 ani, si a facut-o si in strainatate, in Slovacia unde impreuna cu Katarina Majorova a reusit sa castige proba de dublu, desi fetele erau cu 3 ani mai mari!

Copil inteligent, chiar daca este dotata pentru sport, nu neglijeaza scoala, fiind eleva la Liceul Mircea Eliade din Bucuresti, cu profil sportiv, dar mi-a destainuit ca materia preferata este limba romana, apoi engleza, in care se decura foarte bine.

Cu surioara sa mai mica, Lorena de 7 ani, acum nu are prea multe in comun , fiindca cea mica este o fire de artista. Poate mai tarziu cand vor mai creste, surorile vor deveni foarte apropiate, sa se sustina reciproc. Acum ele impart doar dulciurile, care sunt atat de agreate si chiar necesare in crestere , dar fara sa faca excese. Andreea s-a obisnuit sa nu exagereze cu nimic, iar corpul ei alege tot ce are nevoie.

Acum singura distractie este muzica moderna cantata de Rihanna, si uneori niste filme de groaza, care nu o infricoseaza de loc (ar fi fost si culmea), si joaca impreuna cu cei doi caini pe care-i adora, o lupoaica numita Tara si un tackel mititel , Cora. La intrebarea despre animale de companie, Andreea s-a aprins si minute in sir mi-a povestit intamplari cu cainii ei dragi　

Andreei ii place sa i se recunoasca faptul ca este romanca, patriotismul este foarte bine insuflat de catre parinti care si-au educat copila absolut perfect.

Despre tenis ar fi multe de spus, dar ce este important trebuie spus: Andreea fiind stangace prin nastere, si-a construit rapid un rever cu doua maini, cum ar veni cu doua maini drepte, facand din aceasta lovitura arma ei principala. Acum de ceva vreme, cu destula truda ea a adus si forehandul la acelasi nivel si pur si simplu nu mai are o lovitura preferata ci loveste cu toata increderea din toate partile

Atasata fiind de antrenor, pe care il respecta ca pe al treilea parinte, ea participa la antrenamente cu mare placere si este la randul ei iubita. dl.Bozdoc i-a aranjat si ei si lui Bogdan Borza (alt campion roman de cadeti) sa participe la antrenamente la Academia lui Nick Bolletieri si sa participe la Orange Bowl unde a ocupat locul 6, din 128 de fete, cel mai bun loc din toate fetele din Europa.Trebuie spus ca Andreea a ajuns in America prin amabilitatea unor oameni cu suflet mare, precum Loredana Groza, care prin blogul sau a capacitat unii sponsori sa o ajute Cum credeti ca a multumit Andreea celor care au ajutat-o? A data anunturi si apoi s-a pus pe treaba, dand ore de tenis gratuit mai multor copii care ar fi dorit sa joace si sa deprinda de la ea tainele tenisului.Nu ne ma miram ca are succes, fiindca un astfel de caracter, la un copil de 13 ani, nu poate izvora decat din suferinta, din intelegerea perfecta a mecanismelor vietii, a calitatilor dezvoltate in interiorul ei unic. O fata frumoasa pe dinafara si la fel pe dinauntru! Daca tot veni vorba despre frumusete, mi-a spus ca o admira pe Sorana Cirstea si cum joaca si cat de draguta este… 

Cand un copil de 13 ani poate spune ca vrea sa traiasca fiecare clipa, te gandesti ca trecutul este incetosat si bucuriile din acea perioada, care nu au fost prea multe, dar nici nu au fost prea constientizate, o indeamna la acest mod de a gandi si de a trai. Desigur ca ea este mai dezvoltata mental decat alti copii de varsta ei, si desi nu se poate vorbi de o maturitate in sensul corect al cuvantului, am remarcat ca Andreea stie ce vrea, face ce stie si pana acum a iesit bine. Scopul sau in viata si in sport este unul singur: sa fie number one asa cum ii place sa afirme si pana acum are chiar avans fata de copii de varsta ei, deindata ce cu echipa Romaniei este campioana europeana! Idolii sai sunt Caroline si Roger, mai ales pentru ca erau numarul unu la vremea alegerii lor.

In aceste zile, Andreea se pregateste sa plece la Roma, la un turneu de fete de categoria I-a, unde ea va fi printre cele mai mici. Credeti ca se sperie?

Comments

comments