Campioni in tenis, campioni in viata…

M-am decis sa scriu din nou chiar daca o fac rar insa o fac atunci cand simt, atunci cand am dovezi clare ca nu mai trebuie sa tac sau sa transpun tot ce gandesc numai in vorbe…”Hartia” este de fiecare data suportul gandurilor noastre, al parerilor sincere si modalitatea cea mai simpla de a impartasi tuturor din jur conceptiile despre tot ce ne poate oferi libertatea de exprimare.

De ce m-am hotarat sa scriu acum? Tocmai pentru ca, de cele mai multe ori sau chiar de fiecare data cand lucrurile se intampla intr-un anumit mod, tacerea ne poate stavili recunostinta. Sunt oameni si fapte ce au nevoie de gratitudine, au nevoie de respectul nostru, al tuturor, de admiratia si consideratia rezultatelor obtinute cu atata truda. Tocmai pentru ca in acest sport minunat totul se obtine pas cu pas, cu munca infinit de multa, cu sacrificii si emotii, cu sperante si cu momente in care simti ca nu mai poti…Aceasta este misiunea acestui sport, misiune ce modeleaza caractere pentru viata. Eleganta cu care el isi maturizeaza si oteleste mintea celor care il practica si celor care il iubesc si il inteleg cu adevarat este una aparte si tocmai de aceea adevaratii Campioni se nasc odata cu el mai mult decat in alte sporturi…

Nu un trofeu castigat iti aduce bucuria de a te numi Campion, nu doar un trofeu ridicat deasupra capului defineste aceasta notiune. Nu doar putinele momente cand ai acel sentiment de bucurie si satisfactie te pot desavarsi ca si sportiv. Campion te poti numi numai atunci cand treci prin toate etapele care te duc acolo sus, si nu o data, ci de fiecare data cand stii ca trebuie sa te ridici indiferent de cat iti este de greu sa gestionezi tot ce ti se pare imposibil atat in viata de pe teren cat si in afara lui… Sa poti sa pierzi cu mandrie un meci stiind ca ai dat totul, sa poti sa pui in fiecare minge tot ceea ce simti si sa speri ca ai facut totul bine, sa stii sa alegi de fiecare data calea care sa te duca mai sus chiar daca de multe ori apar in minte situatii de indoiala, dezamagire sau chiar frica…

Apoi urmeaza relaxarea, sau forta dupa caz, dorinta apriga de a nu renunta nici pana la ultimul punct, aceasta e frumusetea si asta creaza Campionii. Cu o seara inainte  o Campioana m-a ispirat sa scriu…necontand faptul ca o cunosc si stiu cum este dincolo de rolul jucat de ea in piesa numita” un meci de tenis”…Irina Begu, un om sensibil si plin de emotivitate, o persoana ce a trebuit cu timpul sa lupte cu ea insasi ca sa poata fi o mare Campioana si nu o data ci de mai multe ori. O jucatoare la care dorinta de a arata ce poate cu adevarat a fost mai mare decat emotiile ultimului punct ce ar fi trebuit sa inchida meciul cu Lisicki..Poate ca pe Irina exact asta a ridicat-o in cele mai ciudate momente, gandul ca ultima minge nu este niciodata ultima daca crezi cu adevarat in tine. Insa aceasta incredere o capata greu si o foloseste cand are nevoie doar un Campion. Aceasta a fost dovada ca Irina merita toata consideratia noastra , a tuturor romanilor ce ar trebui sa pretuiasca valorile acestui sport! Acestea sunt momentele cand trebuie sa impartasim si altora parerea, momente cand este nevoie sa aratam ce inseamna cu adevarat un Campion! ”

Acestea sunt ganduri de fan, poate cel mai infocat al jucatorilor nostri de tenis, pe care ii insoteste peste tot in tara, dar de acum si in strainatate.Irina Rosca, autoarea acestor ganduri minunate, cea care “respira” tenis, va fi de acum trimisul nostru special la marile turnee.Va incepe misiunea la Fed Cup de la Cluj, apoi la Mutua Madrilena…

Comments

comments