Primul meci de la Sydney a programat-o pe Simona Halep si toti ochii se indreptau spre jucatoarea care anul trecut a facut istorie si care era indreptatita sa continue parcursul sau spre top 10 si mai sus. Considerata ca o demna reprezentanta a valului de junioare de acum 3-4 ani, romanca a ales sa vina la Sydney cu doar o saptaman inainte de a incepe primul mare slam al anului, Australian Open. Indraznesc sa spun ca nu a fost o idee prea buna fiindca acomodarea cu fusul orar cu clima si cu gandul la slam (unde multi ar fi pariat pe ea) trebuia facuta chiar cu mai devreme , fiindca nici hardul austral nu se aseamana cu cel indoor si posibil nici cu cel de la New Haven…Simona a mai facut o alegere ciudata si anume sa renunte la antrenor si sa calatoreasca mii de km doar cu preparatorul fizic si un “minor” al tenisului, tanarul Borza. Din nou spun ca dupa parerea mea amandoua aceste personaje puteau fi inlocuite cu un antrenor, indiferent cum l-ar chema, fiindca s-a vazut ca ar fi fost nevoie de el.Antrenamentele se puteau face si cu ajutorul altor romance prezente, care si ele cautau prietene de antrenament iar pregatirea fizica pute fi condusa si de un antrenor cu mare experienta cum era de fapt Adrian Marcu.
Coplesita de trac, de responsabilitatea pe care o are de acum fata de fani, specialisti si chiar publicul ocazional, Simona a fost o prada usoara pentru o fata corpolenta si puternica, una care stia doar un lucru: sa traga cat putea in minge, dar cu directii clare si a mai si fost in ziua ei cea mai buna.Din nefericire Simona s-a vazut umilita de jocul adversarei, de neputinta pe care o etala ea, si de ce nu de frustrarea (ca sa o numesc elegant) atunci cand gresea elementar. Jocul ei debusolat nu a avut nici o consiliere din afara ci doar din interiorul sau, care statea sa debordeze nervos. Pacat ca doar la scorul 1-6, 0-5 !!?? Simona a fost ea de anul trecut, dar s-a dovedit prea tarziu si a parasit turneul care abea incepuse.
Tanara Madison Keys, locul 39 in lume, a facut ceeace stia ea mai bine, a dat tare cu serviciul, a dat tare cu forehandul si s-a dus la 11-1, iar cand a uitat de tactica ceruta de antrenor s-a vazut in situatia de a-si pierde avansul in mod periculos.Ei bine, a venit antrenorul langa ea si a calmat-o, i-a sters teama care incepea sa se cuibareasca in sufletul unei fete de 18 ani care se afla in fata numarului 11 mondial si a lovit din nou, cautand lovitura de dreapta.
Care a fost tactica ei? Un simpla , pliata pe posibilitatile si armele sale: a dat tare dar pe centru si a asteptat o minge mai scurta ca sa loveasca decisiv.Nu mi-a fost dat in nici un meci sa vad ca Simona nu ajunge la mingi sau da pe langa ea, sau chiar renunta dezarmant! Simona a inteles prea tarziu ca trebuie sa se miste sa stea si un pic mai in spate ca sa poate face lovitura ei in mod complet, ea care stie lovi larg, si are nevoie de spatiu.Apropape cu regularitate mingile care au inghesuit-o se duceau stramb sau scurt.Cele care atingeau fileul la mijlocul lui sunt datorate slabiciunii de moment creata de mental, care nu da comenzi ferme si care lasa la latitudinea inconstientului de a face ceva superficial.Evident ca in astfel de conditii nici serviciul nu a mers ( 4 duble greseli-chiar doua intr-un ghem) iar cu cel de al doilea a “reusit” o performanta unica de a nu puncta niciodata in primul set.
Americanca fiind cu 10 cm mai inalta si vreo 10 kg mai mult, mai avea un atu, destul de frecvent la fetele care dau atat de tare si din pozitii incomode.Ea avand un antebrat ca de baiat, putea sa faca un forehand invers din centrul terenului spre lung de linie lipindusi cotul de trunchi si scimband directa incredibil, din sold, ca la tenis de masa.Cum a incercat Simona sa contracareze forta adversarei si tactica sa? Nicicum, fiindca a “abuzat “ de mingi prea scurte si s-a expus in permananta.Cred ca era mai bine sa caute linia de fund si sa o incomodeze pe Madison fiindca avea sanse mai mari de reusita, si nu se mai vedea in situatia de a da satifactie adversarei.
Simo a servit prima si si-a pierdut ghemul si chiar daca a avut minge de break imediat, americanca s-a desprins la 2-0. La 0-3, dupa alt break facut de Keys, Simona reuseste un prim ghem pe serviciul adversarei dar urmand la serviciu face cadou ghemul ei cu doua duble greseli…Asa nu se poate juca, fiindca si greselile nefortate se inmultesc si setul se scrie cu 6-1 pentru Madison.
Toti care o cunoastem pe Simona asteptam reactia sa macar de mandrie, si nu de putine ori ea a reusit doua seturi scurte si cu adversare mai galonate.Chiar daca jocul sau s-a mai imbunatatit, americanca a condus cu 5-0 si deja se vorbea de turul al doilea pentru ea.Simona nu conta, si astepta sa se termine meciul chiar daca din orgoliu mai ales si cu cateva mingi mai bine plasate a castigat ghemul de onoare. Acum ea a zambit cu toata fata , dar nu era zambetul ei. Unde erau relaxarea cu care juca in fata unor fete din top10? Unde era placerea jocului ? Cu toatele s-au dizolvat in marea de rigiditate, de trac pana la urma, de spaima ca se face de ras si sfarsitul era iminent. Fata transfigurata a Simonein trada un fel de “paralizie”, picioarele fiind blocate iar mana foarte moale.
Culmea, in aceste conditii “minora “ din fata ei a crezut ca a castigat meciul si a devenit multumita, apoi neatenta si in final nervoasa, ocazionand un reviriment al romancei care jucand aproape de valoare sa reala aduce scorul la 4-5 si avea serviciul.Puteam sa pariez o avere ca Simona va egala, mai ales ca am vazut atat de bune cunoscutele mingi lungi si cu adresa care au plimbat-o pe Madison pe tot terenul.Ea incepe ghemul 10 cu un as la T, si chiar daca mai face cadou doua puncte s-a desprins la 40-30, adica minge de 5-5 , si ne pregateam sa vedem un final de set in care cu siguranta ca Simo s-ar fi impus.Din nefericire a urmat o rama stuoida si ne mai putand face fata canonadei americane cu 3 forehanduri la rand si apoi aruncand o minge in aut, Simona s-a predat.
In aceasta zi de debut a turneului Simona n-a fost ea decat in foarte putine momente, si va urma o saptamana frustranta (chiar daca va juca si la dublu impreuna cu Raluca Olaru), in care nu are pe nimeni alaturi. Asta a vrut, asta are…Trebuie sa demonstreze ca va izbandi de una singura, fiindca altfel detractorii isi vor face prezenta in numar mare si foarte vocali, fapt ce va avea un impact nebanuit.Sa credem in Simona si in fortele sale mai ales cele interioare, fiindca soarta ei este una de mare campioana, care dupa un rateu se ridica si mai puternica.
Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu Login