Buna seara Raluca, te astept ca si cand…ai fii din nou in prima suta!

Scriu acest articol la ceas de seara in SUA, unde dupa ceva peripetii a ajuns si Raluca Olaru, cunoscuta noastra jucatoare de tenis.Parafrazand superbul cantec al Loredanei, pentru ca Ralucai ii place muzica, asteptarea mea din partea sa aceasta este, cea din titlu, fiindca la aceasta ora aproape ca a atins nivelul de joc de acum 2 ani.Vazand-o pe teren la BCR Ladies Open , deja am mai spus-o, am aplaudat o jucatoare completa care poate face rezultate rasunatoare si asta in cel mai scurt timp. 

Raluca a fost cea care a deschis pentru romance poarta spatiului primelor 100 de jucatoare ale lumii si dupa ce s-a plimbat pe acolo timp de cateva luni bune, a fost nevoita sa faca o cale intoarsa din cauze fizice. In timpul in care ea se intorcea, alte colege au profitat de usa deschisa si au dat buzna acolo, si s-au instalat cu fermitate.Ma gandesc la Monica, Sorana, Simona, Irina, Edina si cele doua Alexandre, care au dus tenisul romanesc pe un loc trei in ierarhia mondiala in ceeace priveste numarul de 7 jucatoare de top. 

Ce s-a intmplat cu Raluca, fetita care la 7 ani s-a apucat de tenis cu antrenorul Valentin Mitrea, iar la 18 ani s-a vazut singura printre vedete si avea de aparat un loc fabulos, 53? Acel loc exprima valoarea fizico-tehnica, talentul sau, dar a si debusolat-o dupa cum singura recunoaste, iar mai apoi uzura fizica i-a prilejuit necazuri la ambele incheieturi. Stresul nu i-a provocat fracturi, Doamne fereste, dar i-a adus la suprafata o deficienta congenitala la oasele incheieturilor mainilor, intai la cea stanga si apoi prin simpatie si la cea dreapta, accidentari care au tinut-o departe de tenis in doua randuri, luni de zile.

Cum era si normal, timpul nu iarta, si cum avea multe puncte de aparat, intr-un singur an si ceva a ajuns in anonimat, adica dincolo de locul 200.Acum iese la suprafata luptatoarea din ea, care o indeamna sa rabde cu cerbicie si durerile si convalescentele si sa-si faca planuri pentru viitorul imediat si nu numai.

Anul trecut, la o discutie cu Raluca, am vazut in fata mea o fata trista, grava, maturizata mai devreme decat era necesar, care accepta cu mare greutate ca nu mai poate juca turnee de calibru si trebuie sa se indrepte cu fata catre altele mai mici, care sa-i procure punctele urcusului. 

Progrese s-au facut, dar consider ca abea acum lucrurile stau bine si foarte curand o vom regasi in top 200 si apoi spre locurile mai apropiate de valoarea ei reala.

Meciul castigat la Bucuresti impotriva lui Virginie Razano a demonstrat ca joaca de nivelul locului 70-80 si doar timpul se poate opune sa ajunga acolo.

Cand ai jucat 2 finale de junioare la Roland Garros si ai fost campioana europena, cand lumea te-a aplaudat la Memphis, Varsovia, Paris, Bad Gastein , Tashkent, Fes sau Guangzou, nu-i deloc usor sa te indrepti spre turnee de 25 sau 50000 de $, si trebuie multa tarie de caracter ca sa treci peste aceste neplaceri.

In acest an nu i-am mai remarcat tristetea, poate doar un pic de distanta pe care o afiseaza cand converseaza, dar care se sterge rapid, lasand sa razbata firea vesela si foarte aplecata catre frumos, catre muzicalitate, catre prietenie. E bine ca aceste lucruri nu si le reprima fiindca o va ajuta sa se regaseasca si ca sportiva, nu numai ca persoana. Dupa cum mi-a marturisit, greutatea sa corporala este stabila, fara sa recurga la diete sau sa-si reprime gusturile “dulci”, cu 4 ore pe zi de antrenamente, cu sedinte de pregatire mentala alaturi de psihologul sportiv.Tot ce am afirmat mai sus denota ca Ralu este in plenitudinea fortelor, puternica si sanatoasa

Raluca este antrenata de ceva vreme de Artemon Apostu Efremov, fost jucator de competitie, care trebuie sa o faca sa inteleaga ca perioada de incertitudini a trecut, ca fizic este perfecta si trebuie sa faca pasul catre acceptarea valorii sale reale.Raluca poate juca minunat, chiar daca uneori se mai pierde, dar inteligenta sa in joc si loviturile ii permit sa atinga rezultate la fel de bune si la simplu ca si la dublu, unde este o mare specialista.

Tenisul este o poezie in continua miscare, mereu alta, mereu noua si de aceea trebuie acceptate si coborasurile, dar include si datoria de a gasi cheia de la poarta dintre topuri, care trebuie descuiata grabnic. Raluca a inteles bine filozofia tenisului, care este mai complexa decat a altor sporturi, dar tenisul are si dezavantajul ca tradeaza temperamentul jucatorului. De aceea o dorim acum dezbarata de frustrari si de incertitudinile nascute din pauzele destul de lungi si nedorite si va straluci din nou.

Raluca tinde sa o copieze pe Kim Clijsters, o sportiva si o persoana extraordinara, iar preferinta sa nu mira pe nimeni: eu cred ca Ralu poate face orice in viata, este multitalentata, inteligenta si se tine departe chiar si de presa sportiva, care uneori este sau agresiva sau superficiala.

Acum ca si-a mai trecut in seria de realizari si “jurnalul” sau din site-ul www.treizecizero.ro , poate va tine seama si de incurajarile noastre, de gandurile noastre pozitive, care doresc sa o ridice, sa o conduca spre inaltime. 

In tenis ceeace gandesti, rostesti cu racheta, mai degraba sau mai tarziu.Eu spun ca Raluca este in fata unei grabe, a se citi iminente ascensiuni.

Buna seara Raluca, te iubim ca sportiva, te asteptam sa te intorci in prima suta mondiala!

Comments

comments