Simona Halep tradata de limbajul corpului

Hotarat lucru, Simona asteapta finalul calendarului din acest an.Saturata de zecile de meciuri dintr-un sezon atat de incarcat, tracasata si de diferite neplaceri fizice, ea nu a mai gasit motivatia unei concentrari necesare depasirii starii de obligativitate a participarii la un turneu.Cand placerea lucrului facut este mai mica decat asteptarea bifarii acelui lucru, mentalul isi face de cap, incepe sa te domine dupa cum ii este lui mai usor, si scanteia necesara motorasului interior nu se mai aprinde.

Limbajul corpului a tradat-o pe Simona, care a jucat cu Ula Radwanska de parca cineva a silit-o, de parca nu ar fi fost vorba de ea ci de o alta jucatoare care folosea corpul ei fizic.Nu prea sta in caracterul marilor campioane sa rateze atat de multe oportunitati intr-un singur meci si atunci te intrebi daca nu cumva Simona inca nu a depasit infrangerea anterioara, si se afla sub imperiul frustrarii de atunci.Cele doua meciuri , cel cu Venus Williams de la Tokyo si cel cu Ursula Radwanska au semanat prea mult ca sa nu cred ca Simo mai era cu gandul la primul, in care macar a a luptat cu convingere.Exista in lumea sahului acel sindrom care nu te lasa sa te desprinzi de cate o partida si mereu esti absent din lumea reala, aflandu-te cu mintea la ceeace trebuia sa faci, sau puteai sa faci mai bine  si nu ai facut.Simona nu a reusit sa intre cu adevarat in meci nici cand Adrian Marcu cu tactul sau atat de bine cunoscut ii spunea sa treaca peste o nereusita ( chiar daca era la minge de set), fiindca va castiga punctul urmator.Ea parca avea privirea goala, parea absenta, era cu gandul in alta parte, poate la Venus, poate la turul 3 cand si asa urma sa joace cu Serena, poate la clipa de usurare cand putea spune adio lui 2013.Lipsa de luciditate a fost mai prezenta ca alta data si solutiile luate nu au mai fost atat de clare.In fata avea o jucatoare care seamana tot mai mult cu cerebrala sa sora, si pe care o copiaza cu tot mai mult succes, contra careia trebuie jucat variat pentru ca altfel ea este prima care rupe ritmul. Simona a jucat ca un robotel, deja previzibil pentru toata lumea, cauta ritmul de la adversara  si a asteptat prea mult sa prinda ocazia de a fulgera cu un long line, trezindu-se alergand dupa nenumaratele scurte la care a fost supusa.Cam 70% dintre ele au insemnat punct pentru poloneza fiindca Simo sau a fost surprinsa sau nu a gasit continuarea cea mai buna.

Simona a jucat fara nerv, chiar daca de cateva ori a fost dominata de nervi, ajungand sa arunce racheta la cativa metri.Nu era cea mai buna solutie de a se remonta, si nici dialogul cu ea insasi.Lipsa de concentrare venea dintr-un mental obosit si un fizic cu probleme ba la glezna ba la umar. Si cand te gandesti ca ar urma Linz, Moscova si poate Sofia…

In primul set Simona reuseste sa se desprinda la 5-3, are 40-15 pe serviciul ei dar nu a reusit nici una din mingile de set.Parea ca a luat meciul in usor, parea flegmatica, chiar a ras cand a lovit cu slice-ul la baza fileului, rusinata chiar de propria eroare.Ea se vede egalata de o adversara care doar a pandit-o, care a crezut in sansa ei, facand punct dupa punct in tiebreak, profitand de retururi neglijente ale Simonei si de greselile ei nefortate.

Setul doi incepe cu un break al Simonei, are minge de 2-0, si din neatentie gresete prea usor de langa fileu mingea de ghem.Desigur ca vine 1-2 si din nou trebuie sa arate ca poate face punctul cand vrea, doar ca trebuie… sa vrea.Cele 3 ghemuri consecutiv castigate ne-au amagit, am vazut un pas mai hotarat, dar de la 5-2 Simona reintra in pasa nepasarii si chiar a neputintei, face un ghem cadou, iar cand a servit pentru set a doua oara a inceput cu mingi moi, apoi s-a intrat intr-un carusel al neturilor si tuselor si chiar daca a avut minge de set nu s-a mai putut aseza bine la mingi si a cedat 3 puncte consecutiv.Simona mai are o tresarire de orgolui face breakul si 6-5, dar din nou risipeste avantajul cu 3 auturi nepermise.Din nou tiebreak si din nou doar poloneza era pe teren conducand chiar cu 6-1 si incheind cu 7-2.Simona nu-si putea domina corpul, statea teapana si nu putea lovi corect, nu mai controla loviturile care nu mai prind terenul, cedand 6 puncte unul dupa celalalt.A fost un final total dezamagitor, ca un cosmar din care doar un ceas desteptator  cu o alarma puternica ar fi putut-o trezi.

Regret ca am ajuns sa scriu acest articol, si fiecare rand m-a durut.Este doar parerea mea, si chiar daca pare dur, consider ca mesajul transmis de Simona a fost aidoma cu cuvintele de mai sus.

Cand placerea jocului este mica, rezultatul este si el foarte mic…

Comments

comments