Respect, Lleyton Hewitt

Ultimul calificat in sferturile de finala la Melbourne a fost numarul 1 mondial, Novak Djokovic. Nu a facut-o in stil de mare campion, desi avea in fata pe unul dintre varstnicii circuitului, pe australianul Hewitt, ba chiar a avut momente de debusolare undeva prin mijlocul meciului. Nu a prea fost el de vina fiindca nu a scazut prea mult nivelul jocului sau, insa adversarul s-a daruit exemplar si a scos din arsenalul sau,  pe care il credeam “ruginit”, niste lovituri minunate.

Sa nu uitam ca in tururile anterioare, Lleyton a scos din concurs pe muntenegreanul din Canada Milos Raonic, unul din cei mai promitatori tineri, cu scorul de 6-4, 3-6, 7-6(5), 6-3 dar si pe Andy Roddick, pentru ca americanul s-a retras cand era condus cu 2-1 la seturi.

Djokovic ar fi trebuit sa fie avertizat de forma buna a veteranului, care peste o luna va implini 31 de ani, si sa ii acorde mai multa atentie, fiindca un meci prelungit peste masura poate aduce si oboseala dar si entorse nedorite. Vazandu-se in situatii limita, sarbul si-a fortat fizicul si numai de asta nu avea nevoie, inainte de un meci cu Ferrer si apoi, poate cu Murray.

Recunosc ca acum cativa ani, cand australianul a rupt relatia sentimentala cu Kim Clijsters, mi-a devenit antipatic, dar poate ca a facut bine, luandu-si de sotie o localnica. Oricum, astazi, vazandu-l cat de dedicat este sportului care i-a adus pana acum 3 titluri de mare slem (US Open la simplu si dublu, Wimbledon) si o finala la Melbourne, impreuna cu aproape 20 de milioane de dolari, stiind ca in 2001 a fost numarul 1 mondial, nutresc pentru el un mare respect. M-am obisnuit si cu figura blonda si frumoasa a sotiei lui, asa ca am vizionat meciul impartial si chiar la final, am avut o unda de regret pentru ca a pierdut. A intristat-o pe sotia si parintii sai, pe  excelentul sau antrenor, Tony Roche, pe compatrioti, dar a generat un sentiment de mandrie nationala, prin modul in care a jucat, a luptat.

In contrast, sarbul si-a bucurat fanii, blonda sa sotie, care parca era sora cu cealalta blonda, dar a si gasit cuvinte de respect si lauda la adresa adversarului sau. Acum el poate sa se indrepte spre castigarea titlului, fiindca si-a cheltuit energie destula, lasata pe terenurile de la Melboune Park, ca un obol obligatoriu.

Fostul mare jucator american Jim Courier (care a fost in stare sa castige de doua ori pe zgura de la Roland Garros), l-a provocat putin pe Nole in interviul de final, si i-a ridicat o minge la fileu, intrebandu-l despre starea lui cand se gandeste la bucuria adusa compatriotilor sai. Intrebarea era retorica fiindca toata lumea stie cat sunt de mandrii sarbii si cat de patrioti sunt, si totusi el a raspuns surprinzator de decent, aratand ca este binecuvantat sa joace pentru tara sa.

Pot incheia sa spun ca si Lleyton Hewitt este binecuvantat sa joace atat de bine la varsta lui, si sa devenit, inca o data, erou national.

Comments

comments