Finala feminina a marelui turneu de tenis de la Miami, in care s-au intalnit Maria Sharapova favorita 2 si Agnieszka Radwanska favorita 5, s-a incheiat cu victoria mult dorita de majoritatea iubitorilor de tenis din intreaga lume, si anume, a polonezei Radwanska.
Ea reusesete sa castige cel de al 9- lea turneu WTA, dar cu siguranta cel mai valoros, care i-a adus 1000 de puncte in clasament, care au apropiat-o la doar 460 de puncte de Petra Kvitova, dupa ce am anulat punctele realizate anul trecut.
Maria Sharapova reuseste “performanta” de a pierde a patra finala aici, si de aceasta data chiar nu avea sorti de izbanda cu Aga, fiindca aceasta este cea mai inteligenta jucatoate a circuitului, care este capabila sa castige impotriva unei jucatoare puternice, dar care are joc prea riscant. La prima vedere, Agnieszka pare firava, dar cu o perfecta pregatire fizica specifica, cu un bagaj de cunostinte tehnice si tactice dintre cele mai inalte, contracareaza cu stil si chiar gratie un joc navalnic, bazat pe “totul sau nimic”, in care determinarea nedisimulata este doar paravanul unui joc simplist, sablon si chiar plictisitor prin saracia mijloacelor folosite.
Desigur ca daca s-ar fi jucat mai multe seturi, Masha nu isi schimba ritmul si stilul, incercand sa-si supuna adversara cu taria loviturilor, fara sa contabilizeze greselile nefortate, unele din situatii simple, care deveneau mult mai multe decat punctele directe facute imparabil.
In societatea in care m-am aflat si am vizionat partida, am auzit intrebari de bun simt, ale unor doamne necunoscatoare: de ce da auturi de 2 metri?, de ce a dat in fileu atat de tare cand adversara era undeva afara din teren?, de ce trazneste si cu al doilea serviciu si face punctul cadou?, de ce nu incearca si ea o minge care sa o destabilizeze pe poloneza?, si multe altele, iar mie mi-a fost usor sa raspund: chiar daca este numarul 2 in lume, jocul ei este foarte riscant, si de multe ori ea face si punctele adversarei.
Finala, un meci atipic, cu doar doua break-uri, ambele facute de jucatoarea poloneza, s-a incheiat in doua seturi, 7-5, 6-4, obtinuta cu prilejul castigarii a cate unui ghem pe serviciul rusoaicei.
Agnieszka si-a facut toate ghemurile cu destula siguranta, doar o data fiind si ea in pericol, dar cu calm, poate chiar cu prea mult calm, reducea la tacere galeria Mariei, egaland, si apoi cu doua servicii bine asezate, fara sa aibe forta adversarei, incheia ghemul, lasand in urma o imagine a unei jucatoare sigure, stapana pe toate procedeele de mare finete, contrapondere a fortei.
Ea a rupt ritmul de multe ori, cu scurte, cu slice-uri, apoi cu loburi de contraatac, cu o buna alergare si in fata si inspre lateral, dispusa sa lupte, dar mai ales sa blochez forta adversa si sa opreasca linistita auturile mai mici, si sa priveasca la auturile de peste 1 metru, pe care adversara le facea sistematic. Spre sfarsitul meciului, am fost nformati ca Masha a facut 44 greseli nefortate, iar Aga doar 12. Sa stiti ca diferenta de 32 de puncte nu a fost acoperita de punctele directe, asa ca …Am vazut si cateva mingi taiate, momeala usoara chiar si pentru o incepatoare, pe care Sharapova s-a repezit sa le dea in fileu, neobservand efectul si facandu-se de ras.
Meciul nu a fost nici pe departe la nivelul celui dintre Radwanszka si Bartoli, care a fost o pleoarie minunata pentru tenisul spectacol, in care am vazut de ce este atat de apreciat, a fost o bubuiala continua, nerationala, si simplista.
In fotografia alaturata, feminitatea si gingasia polonezei este aidoma cu jocul ei complet, spectaculos, fin, tehnic, identic cu al unei sahiste, care combina, care gandeste si…castiga.
Trebuie sa fii logat pentru a adauga un comentariu Login