Pe iarba de la la Wimbledon, Federer este mai bun decat　Djokovic　

In prima semifinala de la Wimbledon s-au intalnit pentru prima oara pe iarba, numarul 1 mondial si numarul 1 mondial pe iarba. Ce am putut constata pe tot parcursul meciului : numarul 1 pe iarba a fost mai bun decat numarul 1 mondial si ii va lua locul daca va castiga finala. 

Roger Federer are ocazia si mai ales valoarea ca sa treca si de Andy Murray, in cea ce se chiama o finala istorica pentru Anglia, dar si pentru elvetian.

Federer va putea redobandi locul de lider mondial, egaland si apoi intrecand pe Pete Sampras in ceeace priveste numarul de saptamani cat va fi in topul mondial (minimum 287), stabilind si un alt record, jucand a 8-a finala, si putand egala la 7 numarul de victorii ale aceluias Sampras. Federer mai avea de luat o mare revansa fiindca in ultimii 2 ani a castigat o singura data la Djokovic, culmea chiar pe zgura, pierzand de 7 ori!

Pana la finala, valoare trebuia sa invinga vigoarea, fiindca Djokovic s-a aratat departe de ceace se astepta de la el, jucand mai mereu previzibil si alergand dupa toate mingile trimise de Federer in toate colturile si laturile terenului. Prea rar a avut Nole intiativa si prea rar a venit la fileu ca sa puna presiune pe adversar, in schimb elvetianul cu slice-urile sale din backhand si forehandurile extrem de rapide si bine directionate l-au macinat incetul cu incetul. Poate nu o sa-mi dati crezare cand va spun ca Nole a jucat fara o lovitura de baza aproape tot meciul: lungul de linie a fost evitat, fiindca a produs 90% greseli si astfel totul s-a rezumat la lovituri in diagonala.Asadar, logline-urile sarbului au lipsit si asa nu poti juca o astfel de partida, lovind mereu in banda fileului sau si mai grav scotand mingea pe coridor.Au fost atat de clare si numeroase aceste erori incat a evitat sa mai loveasca in acest fel, dar mai ales l-a facut pe Federer sa nu mai astepte mingi de acest gen, usurandu-i misiunea si efortul.Elvetianul in schimnb, cu un joc complet si deci variat a servit perfect pe toata durata partidei, exceland in schimbarea permanenta a directiei de lovire si plasand mingea mereu in cel mai indepartat punct fata de locul unde se aseza Nole, jucand adecvat, adica foare rapid, cu demivoleurile sale celebre, nascute parca pentru iarba…

Primul set a fost chiar fara istoric, castigat de Federer cu 6-3, si chiar daca apoi l-a pierdut pe al doilea cu acelasi scor era clar ca doar el va putea castiga partida. Djokovic se chinuia sa puncteze in schimb Federer o facea dezinvolt, servea minunat si contrepied-urile sale erau perfecte.

Setul al treilea a fost ceva mai disputat doar ca scor, mergandu-se cap la cap pana la 4-4, fiindca aspectul nu se schimba: Federer este mai prezent in joc, castiga si raliuri lungi (am numart 23 si chiar 26 de shimburi), aratandu-se sigur pe el, spre deoasebire de Nole care a smeciat in aut si i-a favorizat break-ul. Setul se incheie cu 6-4, iar al patrulea, cu 6-3, consfintind o victorie chiar mai clara decat arata scorul si stabilind pentru finala un favorit cert, chiar daca tribuna va fi entuziasmata de prezenta unui connational. 

Djokovic a recunoscut foarte sportiv ca adversarul sau a fost mai bun, si cred ca aceste cateva cuvinte nu au exprimat suficient de clar ce a simtit el in timpul jocului, cand domint fiind, nu gasea solutii de rasturnarea situatiei. 

Roger se va confrunta cu Andy Murray, primul englez care intra in finala dupa o asteptare de 74 de ani, si nu cred ca va scapa ocazia de a cuceri cel de al 7- lea titlu si mai ales sa redevina 1 mondial.

Comments

comments